Poliţist în cartier

Detalii

Categorie: Actualitate

Publicat: 29 August 2016 10:51

Accesări: 1418

Se întinde de la şoselele Olteniţei, Giurgiului şi bulevardul Constantin Brâncoveanu, până la Gara Progresul. Este o parte de Bucureşti, cu 130.000 de locuitori stabili şi peste 200 de străzi, binecunoscută de către poliţiştii de la Secţia 16 şi aflată în responsabilitatea lor. Punctele „fierbinţi”, cu infracţio­nalitate ridicată, de pe harta zonei de compe­tenţă a Secţiei 16 Poliţie sunt între strada Drumul Găzarului şi Gara Progresul, dar şi în vecinătatea Pieţei Reşiţa. Predomină mica criminalitate, violenţa domestică, scandaluri, tulburarea liniştii publice, furturi din auto şi tâlhării stradale. Dar, poliţiştii de la secţie sunt pe fază şi infractorii nu apucă să se bucure prea mult de roadele „muncii” lor.
De curând, o bătrână a fost jefuită în scara blocului, în timpul zilei. Femeia se întorcea de la piaţă, iar un bărbat a tăbărât asupra ei, doborând-o, şi i-a furat 80 de lei. După nici două zile, făptaşul, în vârstă de 34 de ani, cunoscut consumator de droguri, domiciliat în sectorul 5, a fost identificat şi prins de poliţişti. „Secţia 16 este printre cele mai grele din Capitală. Infracţio­nalitatea stradală sesizată este cea mai mare din sectorul 4. Avem şi zonă de periferie în compe­tenţă. Sunt arondate secţiei 203 străzi, cu o lungime totală de 192 de kilometri. Totuşi, situaţia operativă este sub control, fapt la care contribuie, în măsură importantă, şi munca poliţiştilor noştri de proximitate, lucrători cu multă experienţă” spune subcomisarul Gabriel Roman, şeful Secţiei 16 Poliţie.
Agentul şef adjunct Mihai Marin este poliţist de proximitate de ani buni. Mai exact din 2010. Marte parte din zi este pe teren, pe Şoseaua Giurgiului, pe Drumul Găzarului, pe Şoimuş sau pe aleile şi străduţele din spatele Pieţei Progresul. Ia „pulsul” oamenilor din cartier. Nu de puţine ori, participă şi la şedinţe de bloc. Cunoaşte locurile ca pe propriile buzunare, iar numărul său de telefon este afişat la avizierele din scările blocurilor, în şcoli şi în magazine.
De multe ori, oamenii îl sună chiar şi la miezul nopţii, pentru diverse ofuri. De multe ori, certuri în familii, neînţelegeri între vecini sau cum se poate rezolva un act administrativ. Şi alte pricini. Cu răbdare, tact şi calm, poliţistul îi îndrumă spre cea mai bună soluţie. Iar din sesizările primite, omul legii are informaţii şi despre situaţii potenţial criminogene. „Suntem ca o pârghie între cetăţean şi instituţie, o interfaţă directă. Încercăm să rezolvăm amiabil proble­mele oamenilor, pentru a crea un sentiment de siguranţă. În zona mea de competenţă, cel mai mult am de-a face cu situaţiile de violenţă domestică, de ameninţări şi alte stări conflictuale. De exemplu, am avut o sesizare la o adresă pe strada Ghimpaţi, aproape de sediul secţiei, s-a întâmplat recent. Soţul îşi bătea soţia în mod repetat. Femeia, disperată, a făcut plângere. Am încercat aplanarea conflic­tului şi i-am chemat pe amândoi la secţie, unde bărbatul a recunoscut faptele. Totul s-a întâmplat pe fondul geloziei, căci omul a spus că bănuieşte o legătură extra­conjugală a femeii. În acest caz, a fost începută urmărirea penală împotriva bărbatului, deoarece violenţele au continuat” spune poliţistul. În astfel de situaţii, împricinaţii sunt chemaţi de mai multe ori la secţie şi se încheie un proces-verbal de consiliere, prin care aceştia îşi iau angaja­mentul să se comporte civilizat. Tot pe strada Ghimpaţi, o femeie era agresată de concubin. Într-o zi, individul s-a enervat şi a plecat din locuinţa concubinei, nu înainte de a distruge yala şi a fura un telefon mobil şi o cameră video. Concubinul a fost depistat şi urmărirea penală s-a extins şi pentru furt. Dar există şi cazuri în care bărbatul este ţinta agresiunilor femeii, cum s-a întâmplat pe Şoseaua Giurgiului, lângă Piaţa Progresul. După câteva pahare în plus, femeia a început să-l lovească cu pumnii şi picioarele pe cel cu care-şi ducea traiul zilnic. Deşi au fost chemaţi la secţie, cei doi nu s-au împăcat, iar martorii au confirmat desele scan­daluri. În urma loviturilor, omul a avut nevoie de cinci zile de îngrijiri medicale, iar femeia s-a ales cu dosar penal. Ca măsură preventivă şi de protecţie, cei agresaţi sunt îndrumaţi către judecătoria de sector. Nu numai cazurile de violenţă domestică îi dau de furcă agentului şef adjunct Marin.
De curând, patronul unei societăţi comerciale i-a dat unui angajat, şofer, suma de 9.500 de lei, ca să cumpere marfă. Şoferului, un tânăr de 21 de ani, banii i-au făcut cu ochiul, aşa că a intrat într-un cazinou, cu gând să se îmbogăţească. N-a fost să fie, dar cu banii rămaşi şi-a cumpărat o maşină. Identificat de poliţişti, tânărul a re­cunos­cut fapta şi a returnat o parte din sumă. Acum, este cercetat în stare de libertate. Pro­blemele pensionarilor care locuiesc în blocurile de pe străzile Târgu Frumos şi Ghimpaţi se află şi ele pe agenda poliţistului nostru de proximitate. Vârstnicii cad victime, cel mai uşor, infracţiunilor de înşelăciune, cum ar fi cele prin telefon. Se întâlneşte frecvent cu bătrânii şi îi sfătuieşte cum să se ferească de răufăcători. Totodată, vârstnicii sunt ajutoare de nădejde ale poliţis­tului, fiind surse preţioase de informaţii, mai ales despre indivizi dubioşi, străini de cartier. Munca de prevenire a infracţionalităţii se extinde şi asupra unităţilor de învăţământ din zona sa de responsabilitate. Poliţistul participă la ore de dirigenţie, dar şi la şedinţe cu părinţii. „Copiii sunt influenţabili şi pot deveni foarte uşor victime ale infracţiunilor. Trebuie îndrumaţi cu mare atenţie. La şedinţele cu părinţii, nu se dau exemple negative din rândul elevilor, pentru ca şcolarii respectivi să nu fie marginalizaţi de către colegi” conchide agentul şef adjunct. 

Proximitate în mediul rural. Întărirea capacităţii poliţiei de ordine publică în sate şi comune a fost obiectivul principal al proiectului „Promovarea conceptului de poliţie de proximitate în zonele rurale, îndeosebi în comunităţile de romi şi alte comunităţi defavorizate socio-economic”, finanţat de Programul de Cooperare Elveţiano-Român, ce a avut conferinţa de închidere la Slatina. Proiectul este implementat de Inspectoratul General al Poliţiei Române-Direcţia de Ordine Publică, în parteneriat cu Universitatea din Geneva-Institutul Postuniversitar de Relaţii Internaţionale şi Studii pentru Dezvoltare şi Academia de Poliţie din Savatan. În cadrul proiectului a fost înfiinţat un centru de limbă şi cultură romani,  la Centrul de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor „Nicolae Golescu” din Slatina, spaţiile de cazare fiind dotate cu echipamente. De asemenea, s-a întocmit, cu sprijinul experţilor elveţieni, manualul poliţiei de proximitate în mediul rural şi au fost organizate forumuri de securitate locală în toate localităţile stabilite în cadrul proiectului, împreună cu autorităţile locale şi reprezentanţii comunităţilor-ţintă.

Cătălin Eftene