Două matrice sigilare ale Comenzilor Pompierilor din Bacău şi Tecuci (1860-1866)

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: 24 Septembrie 2013 09:57

Accesări: 1436

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti se află două matrice sigilare (nr. 4426 şi 3144) care au aparţinut, în perioada 1860-1866, Comenzilor Pompierilor din Bacău şi Tecuci. Aceste matrice, care imprimau sigiliul pe documente, au forme ovală şi rotundă, sunt confecţionate din alamă şi sunt gravate în excizie. În emblema acestor vestigii sfragistice se disting:
I. Stema heraldică a Moldovei pe matricea sigilară ovală (38 x 33 mm): un scut de tip francez modern, tăiat roşu şi albastru, încărcat cu o întâlnire de zimbru, reprezentată cu capul animalului văzut din faţă, având între coarne o stea cu opt raze. Scutul, timbrat de o coroană închisă, cu toca albastră, compusă dintr-un cerc împodobit cu pietre preţioase, surmontat de opt cruciuliţe treflate (dintre care cinci sunt vizibile) din vârful cărora pornesc opt arce ornate cu perle care se reunesc în partea de sus şi se termină printr-un glob crucifer, cu cruce latină, are ca suporţi doi delfini cu capetele în jos, afrontaţi, cu gurile deschise, cu dinţii aşezaţi oblic, cozile în formă de floare de lalea, ridicate în sus şi orientate puţin spre exterior, cu corpurile sinuoase, solzii mai alungiţi, înotătoarele pectorale dispuse orizontal, înotătoarele abdominale poziţionate mai spre coadă, înotătoare dorsale zimţate ocupând întreaga suprafaţă a spatelui, boturile şi înotătoarele pectorale de aur. Dedesubt este gravat anul 1860. În exergă, între două ovale liniare, legenda: Principatele Unite Comanda Pompieriloru de Bacău.
II. Stema unită a Principatelor Române, reunind stemele heraldice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, pe matricea sigilară rotundă (37 mm): două scuturi de tip francez modern, acolate la câte un colţ superior, cel din dextra, încărcat, pe albastru, cu o acvilă încoronată, cu capul conturnat, ţinând în cioc o cruce latină aşezată oblic, având aripile deschise şi zborul în jos, cel din senestra, încărcat, de asemenea, pe albastru, cu o întâlnire de zimbru, reprezentată cu capul animalului văzut din faţă, având o stea cu opt raze între coarnele-i ale căror vârfuri sunt orientate în sus. Scuturile sunt timbrate de o coroană închisă, fără tocă, compusă dintr-un cerc împodobit cu pietre preţioase, surmontat de opt fleuroane ascuţite (dintre care cinci sunt vizibile), din vârful cărora pornesc opt arce albastre care se reunesc în partea de sus şi se termină printr-un glob crucifer, cu cruce labată (cu braţele de formă concavă). În exergă, mărginită de două cercuri liniare, legenda: .ROMANIA. COMANDA. POMPIERILOR. TECUCIU.
Scutul de tip francez modern este un scut dreptunghiular cu baza în acoladă, inventat şi răspândit de Bara la sfârşitul secolului al XVI-lea.
Roşu este o culoare folosită în compunerea stemelor, reprezentată convenţional prin linii verticale plasate la distanţă egală. Semnifică putere, acţiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voinţă, agresivitate, dorinţa de a servi patria, incitare la vigilenţă.
Albastru este o culoare utilizată în alcătuirea stemelor, reprezentată convenţional prin linii orizontale plasate la distanţă egală. Semnifică loialitate, fidelitate, autoritate, ordine, adevăr. După renumitul heraldist Michel Pastoureau, începând cu secolul al XX-lea, culoarea albastră simbolizează Europa în seria celor cinci inele olimpice, iar din 1955 devine culoarea Consiliului Europei (mai târziu, a Comunităţii Europene).
Aurul este un metal întrebuinţat în realizarea stemelor, reprezentat convenţional prin puncte plasate la egală distanţă între ele. Simbolizează bogăţie, forţă, credinţă, puritate, constanţă, bucurie, prosperitate, viaţă lungă.
Coroana închisă este coroana formată dintr-un cerc frontal de care se prind mai multe arcuri ce se unesc în partea superioară; de obicei este dotată cu pietre preţioase şi terminată printr-un glob crucifer.
Globul crucifer se prezintă ca o sferă suprapusă de o cruce care se găseşte în vârful coroanelor închise, în mâna unor personaje sau deasupra unor scuturi; este însemn al puterii suverane, atribut al suveranităţii.
Acvila este pasărea heraldică de prim rang (cea mai intens folosită). Simbolizează curaj, hotărâre, zbor spre înălţimi. Conform cerinţelor artei heraldice, acvila trebuie reprezentată văzută din faţă, cu capul spre dreapta şi cu aripile deschise.
Capul de zimbru redat din faţă este şi simbolul heraldic al fostului Mare Ducat Mecklenburg, al cantonului Uri (Elveţia) şi al mai multor familii germane şi poloneze.
Delfinul este un mamifer marin cu capul îngroşat, reprezentat, în heraldică, curbat în semicerc, din profil şi în poziţie verticală. Botul şi coada sa sunt întoarse spre dreapta scutului. Semnifică un comandament pe mare.
Dextra este un termen prin care se indică poziţia unei mobile în scut, la dreapta; în heraldică poziţia dreapta-stânga este inversă decât în sensul curent.
Senestra este un termen indicând poziţia spre stânga. În heraldică, noţiunea de stânga-dreapta se referă la poziţia scutului, nu la cea a privitorului, deci invers decât în accepţiunea obişnuită.
Conturnat se spune despre animale, păsări sau despre capetele lor care privesc spre stânga scutului.

Laurenţiu-Ştefan Szemkovics