Două matrice sigilare care au aparţinut Ministerului celor din Întru (1848) şi Ministerului Afacerilor Interne al României (1857)

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: 25 Octombrie 2013 10:11

Accesări: 1504

     În colecţia de matrice sigilare de la Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti se află două piese (nr. 5 şi 48) care au aparţinut, pentru o scurtă perioadă de timp în anul 1848 şi, respectiv, în anul 1857, Ministerului celor din Întru şi Ministerului Afacerilor Interne al României. În emblemele acestor matrice apare stema heraldică a Ţării Româneşti.
I. Matrice sigilară rotundă (37 mm), din alamă, gravată în excizie, având în câmp acvila cruciată, cu aripile deschise şi zborul în jos, cu capul întors spre aripa dreaptă, stând pe o făclie aprinsă (simbolizând revoluţia) şi pe o ramură de măslin cu frunze şi fructe (evocând înfrăţirea între toţi cetăţenii ţării), încrucişate, la baza punctului de încrucişare, pe centru, atârnând o balanţă cu talgerele în echilibru (semnificând dreptatea). În exergă, mărginită de un cerc liniar la exterior, legenda: *MINISTERVLV QVELLORV DIN ÎNTRV. Imaginea din emblemă este asemănătoare cu cea de pe sigiliul Locotenenţei domneşti din 1848 aplicat pe un document din dosarul nr. 66/1848 aflat tot la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în fondul Ministerul Lucrărilor Publice.
II. Matrice sigilară rotundă (36 mm), din alamă, gravată în excizie, având în câmp acvila cruciată, încoronată cu o coroană închisă, redată din faţă, cu aripile larg deschise şi poziţionate în fascie, capul întors spre aripa stângă, corpul mai alungit, ţinând în gheara dreaptă spada, în stânga sceptrul terminat în cruce latină; dedesubt este gravat anul 1857 dispus deasupra a două ramuri de laur care se întretaie în partea de jos. În exergă, mărginită de un cerc liniar la exterior, legenda: MINISTERIUL AFFACERILOR INTERNE AL ROMÂNIEI.
Coroana închisă purtată pe cap de acvilă este cu tocă purpurie, compusă dintr-un cerc ornat cu pietre preţioase, de la care pornesc, pe flancuri, două arce, ornate cu perle, care se reunesc în partea de sus şi se termină printr-un glob crucifer, cu cruce labată (cu braţele triunghiulare).
Fascia este o piesă onorabilă a scutului reprezentând o fâşie care desparte pe orizontal câmpul acestuia. Conform cerinţelor ştiinţei heraldice această piesă trebuie să ocupe 1/3 din suprafaţa scutului.
Purpuriul este o culoare utilizată în alcătuirea stemelor şi reprezentată convenţional prin linii diagonale, pornind de la colţul stâng superior al scutului spre colţul drept inferior al acestuia. Semnifică suveranitate, putere. În lucrarea Simboluri ale puterii şi mari dinastii, Paola Rapelli arată că purpura este o substanţă colorantă roşie-violacee, extrasă din secreţia glandulară
a unor moluşte gasteropode (Murex tenuispina). În Antichitate, purpura era foarte rară şi preţuită (din opt mii de moluşte se obţinea un gram de purpură). Astăzi este produsă prin sinteză chimică.
Ramurile de laur simbolizează gloria, victoria şi triumful.

Laurenţiu-Ştefan Szemkovics